Alexia Timofte

Ziua internațională a copilului cu cancer nu ar putea să treacă fară o poveste despre un copil care a trecut printr-o astfel de experiență,o poveste scrisă cu multă sensibilitate, dăruire și sinceritate! Vă invităm să citiți și să înțelegeți! ‪#‎Povești de viață ‪#‎RareDiseaseDay ‪#‎ZiuaBolilorRare.

A fost odată ca niciodată, că de nu ar fi, nu s-ar mai povesti!

A fost o dată un prinț și o prințesă, care trăiau într-un Regat numit « Fericire ». Ei aveau două fiice născute într-o frumoasă zi de vară, pe nume Alexia și Bianca. O familie « regală » în care domneau pacea și dragostea. Și asta până când, balaurul cel negru și urât și-a arătat fața!

Așa ar începe povestea Alexiei, o fetiță care a cunoscut mult prea curând durerea, teama și suferință, la numai 5 anișori.

Totul a început în toamna anului 2007. La scurt timp de la întoarcerea din vacanța de vară, Alexia a început să dea semne că ceva nu este în regulă cu ea. Din copilul vesel și activ, care deschidea grădinița cu lumina din suflet, a devenit o fetiță retrasă, apatică, sperioasă, fără poftă de mâncare, cu sete continuă și cu pielea foarte uscată, mai tot timpul tristă, cu cearcăne din ce în ce mai mari. Nu mai era fetiță de altădată.

A urmat o perioadă lungă de căutări, investigații, analize și RMN-uri, urmate de speranțe și dezamăgiri, toate pentru aflarea cauzei schimbărilor survenite.

Câteva luni mai tarziu, s-a aflat și diagnosticul: Diabet Insipid. Ce a stat în spatele acestui diagnostic și a determinat apariția lui a fost însa ceva mult mai urât, numit Germinom Pur, o tumoară de tip malign.

Acela a fost momentul în care porțile castelului s-au închis. Norii negri s-au abătut asupra familiei. Demonul și-a aratat colții. Și nu... nu era un vis, era o realitate cruntă și urâtă. Ne-am fi dorit să avem bagheta magică și să facem ca tot răul să dispară, dar n-a fost așa.

Alexia a părăsit tărâmul fericirii și a dat piept cu „balaurul” numit boală. Singurele ei arme au fost bucuria de a trăi, naivitatea copilăriei, zâmbetul care a însoțit-o continuu, dragostea surorii ei, a mamei, a tatălui și astfel a făcut față cu brio operației și tratamentelor de chimio și radioterapie.

Exemplu de tărie, forță, dorința de a trăi, bucurie și fericire pentru că există! A dărâmat toate barierele interumane, a acceptat tratamentele care o chinuiau fizic, a acceptat durerile și stările inexplicabile pentru ea, și toate astea cu zâmbetul pe buze!

Într-o țară străină, unde nu cunoștea nici limba, nici obiceiurile, departe de casa ei, departe de sora ei geamănă, a înfruntat boala având-o alături doar pe mama ei.

Alexia este copilul care, atunci când nimeni nu vorbea limba ei, a reușit să-i învețe, pe cei care intrau în contact cu ea, limba ei maternă într-o manieră veselă și convingătoare.

Acum, la cîțiva ani de la terminarea tratamentului, Alexia este un copil normal, cu școală, prieteni, lecții, pasiuni specifice vârstei, cu jocurile copilăriei și cu o minte mult mai ageră și mai matură. Alături de sora și mama ei, se implică în acțiuni umanitare cu dorința de a ajuta copiii aflați în dificultate, care trec prin experiențe similare ei.

În Regatul numit « Fericire » e din nou soare și veselie. Prințesa Alexia a revenit alături de prințesa Bianca, mai puternică ca niciodată, cu jocuri noi cu și despre copilărie, cu desene și poezii pline de culoare.

„Mami știi că te iubesc,

Viața eu ți-o dăruiesc,

Cu petale de lalele

Și cu inima în stele.”

(Alexia Timofte)

Într-o lume în care toate orizonturile par închise, într-o lume plină de resemnări, Alexia este speranțta că se poate, este cea care ne arată „luminița de la capătul tunelului”, exemplul viu de forță, dăruire și fericirea de a trăi!

Mereu cu zâmbetul pe buze, a avut întelepciunea de a face și a accepta, după regulile ei desigur, lupta necinstită dintre un biet copil și un monstru numit tumoare cerebrală de tip malign.

Rând pe rând capetele balaurului au fost retezate de mințile iscusite ale doctorilor Cristina Dumitrescu și Katalin Csutak, cei care au facilitat aflarea diagnosticului, a îngerului Sergiu Stoica, cel care a operat-o, a doctorului Monica Dragomir, cea care i-a fost alături Alexiei pe perioada chimioterapiei, a doctorilor din Franța, Claire Alapetite, Valentin Calugăru, Levy Dominique, Zenaty Delphine și nu în ultimul rând a prietenei doctor Mihaela Băieș.

Tuturor acestora vrem să le mulțumim!

Îi îmbrățișăm pe toți cei care ne-au fost alături pe drumul lung al vindecării și le dorim puterea de a duce mai departe cu succes lupta pentru readucerea copiilor pe tărâmul fericirii.

Cu siguranță, Alexia este o învingătoare!

Pentru ea, povestea merge mai departe!

Undefined

Add new comment

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Lines and paragraphs break automatically.